Radu Aurelian - Birou de mediator Bucuresti Ploiesti Mediere » LEGAL

CEDO – caz de malpraxis

rabim — Thu, 24 Mar 2016 21:41:00 +0000

Elena Cojocaru a reclamat, în 2012, că fiica sa însărcinată şi nepoata sa au murit în momentul cezarianei din cauza neglijenţei medicilor
Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) s-a pronunţat ieri în dosarul Elena Cojocaru vs. Romania (no. 74114/12), constatând că s-a încălcat articolul 2 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, respectiv dreptul la viaţă.
CEDO a obligat România să plătească daune de 39.000 de euro.
În 2012, întemeindu-se pe art. 2, 6 şi 13 din Convenţie (2 – dreptul la viaţă, 6 – dreptul la un proces echitabil, 13- dreptul la un recurs efectiv – n. red.)… …Citeste mai departe despre… România, obligată de CEDO să plătească daune de 39.000 de euro într-un caz de malpraxis

sursa: curierulnational.ro

Sistemul ECLI – accesare online a deciziilor instantelor din UE

rabim — Fri, 18 Mar 2016 21:17:59 +0000

Românii vor putea accesa online deciziile instanţelor din Uniunea Europeană după ce va fi pus în aplicare sistemul ECLI, o platformă care va asigura accesul gratuit al românilor la hotărârile judecătoreşti.

Sistemul ECLI este una dintre măsurile care au ca scop o mai bună informare în ceea ce priveşte activitatea sistemului judiciar.

Pe portalul ECLI, lansat în octombrie 2015, românii vor putea găsi toate hotărârile judecătoreşti ale instanţelor din statele membre UE afiliate la sistem. Hotărârile instanţelor europene care sunt publicate aici pot fi găsite în mai multe limbi… …Citeste mai depate despre… Românii ar putea accesa deciziile instanţelor din Uniunea Europeană online

sursa: mediafax.ro

Suspendarea executarii silite la cererea creditorului

rabim — Tue, 15 Mar 2016 08:09:57 +0000

Pornind de la dispoziţiile art. 701 alin. (2) C.pr.civ., potrivit cărora executarea silită se suspendă (şi) la cererea creditorului de către executorul judecătoresc, în practica execuţională-dar şi în cea judiciară chemată să rezolve rezolve diferendul privitor la această chestiune-a fost pusă problema stabilirii limitelor exerciţiului acestui drept al creditorului în raport cu ceilalţi creditori urmăritori, creditorii intervenienţi, debitorul dar şi faţă de alte persoane participante la executare.

Astfel, se ridică o serie de întrebări şi anume:

– Suspendarea executării… …Citeste mai departe despre… Suspendarea executării silite la cererea creditorului. Probleme și ipoteze practice

sursa: juridice.ro

Introducere in Comunicarea Judiciara(II)

rabim — Sun, 13 Mar 2016 19:31:26 +0000

III. Particularitățile comunicării judiciare

Odată stabilită schema procesului de comunicare judiciară (vezi partea I), să insistăm puțin asupraparticularităților lui.

Redactarea documentelor juridice este doar începutul procesului de comunicare judiciară, nicidecum finalitatea lui. Nu ai comunicat încă nimic doar fiindcă ți-ai înregistrat cererea la registratura instanței, nici doar fiindcă ți-a pus judecătorul rezoluția pe cerere în ședința de judecată. Aș spune mai degrabă că abia acum începe. În orice caz, abia din acest moment începe testul eficienței modului în care ți-ai gândit, structurat și argumentat… …Citeste mai departe despre… Introducere in Comunicarea Judiciara(II)

sursa: juridice.ro

Respectarea secretului profesional

rabim — Sat, 12 Mar 2016 20:02:51 +0000

„Analizând,procesul-verbal atacat, (…)sub aspectul temeiniciei, instanța observă că, deși petentul a recunoscut neprezentarea contractelor de asistență juridică și a registrului de evidență a acestora către inspectorul fiscal, a invocat neîntrunirea tuturor elementelor constitutive ale contravenției prevăzute de art. 219 alin.1 lit. c Cpf [art. 336 alin. 1.lit. c din noul Cpf, sn. LL] față de obligația respectării secretului profesional, astfel cum este stabilită prin art. 4 pct. 3 din contractele de asistență juridică și față de prevederile exprese ale art. 239 alin. 4 și 5 din Statutul profesiei de avocat.

În legătură cu aceste susțineri, instanța reține că, potrivit art. 56 alin.1 [art. 64 noul Cpf] și art.57 din OG 92/2003[ art. 65 noul Cpf], în vederea stabilirii stării de fapt fiscale, contribuabilul are obligația să pună la dispoziție organului fiscal registre, evidențe, documente de afaceri și orice alte înscrisuri. În același scop, organul fiscal are dreptul să solicite înscrisuri și altor persoane cu care contribuabilul are sau a avut raporturi economice sau juridice. Potrivit art. 59 alin.1 [art. 67 noul Cpf] , pot refuza să furnizeze informații cu privire la datele de care au luat cunoștință în exercitarea activității lor preoții, avocații, notarii publici, consultanții fiscali, executorii judecătorești, auditorii, experții contabili, medicii și psihoterapeuții, cu excepția informațiilor cu privire la îndeplinirea obligațiilor fiscale stabilite de lege în sarcina lor, și a derogării prevăzute la alineatul 4.

Pe de altă parte, potrivit art. 239 alin. 4 și 5 din Hotărârea Uniunii Naționale a Barourilor din România nr. 64/2011 privind Statutul profesiei de avocat, consiliul baroului, printr-un consilier delegat, poate verifica evidențele prevăzute la alin. (2) lit. b) – e), în vederea stabilirii modului în care avocatul își îndeplinește obligațiile stabilite de Lege, de prezentul statut și de statutul C.A.A. Nerespectarea de către avocat a prezentării evidențelor solicitate reprezintă abatere disciplinară. În cazul unei anchete disciplinare, verificarea evidențelor prevăzute la alin. (2) lit. a) se face numai de decan sau de consilierul desemnat în acest scop.

Art. 35 alin. 1 din Legea 51/1995 prevede că pentru asigurarea secretului profesional, actele și lucrările cu caracter profesional aflate asupra avocatului sau în cabinetul său sunt inviolabile. Percheziționarea avocatului, a domiciliului ori a cabinetului său sau ridicarea de înscrisuri și bunuri nu poate fi făcută decât de procuror, în baza unui mandat emis în condițiile legii.

Art. 134 alin.4 prevede că avocatul este obligat să respecte secretul profesional în privința strategiilor, tacticilor și acțiunilor preconizate și desfășurate pentru client.

Coroborând ultimele două texte legale citate, instanța reține că art.2 din contractul de asistență juridică nu privește strategii, tactici și acțiuni preconizate și desfășurate pentru client, astfel, onorariul convenit de părțile contractuale nefiind o informație supusă secretului profesional pentru că nu se încadrează în sensul noțiunilor de strategie, tactică și acțiune. Întrucât inviolabilitatea înscrisurilor reprezentând contracte de asistență juridică și registrul de evidență aferent este circumscrisă interesului asigurării secretului profesional, și nu absolută, cum susține petentul, rezultă că inspectorul fiscal era îndreptățit să solicite înscrisurile respective, exclusiv în scopul stabilirii stării de fapt fiscale – pentru care era relevant onorariul convenit la art. 2 -, iar petentul era obligat, în îndeplinirea cerințelor art. 56 și 57 din C.p.f., să prezinte contractele de asistență juridică și registrul de evidență a acestora, și bineînțeles, să asigure confidențialitatea strategiilor, tacticilor și acțiunilor preconizate și desfășurate pentru client dacă acestea erau evidențiate în acele înscrisuri.

Prin urmare, instanța a reținut că, nefiind incidente motive de nulitate și nefiind probată o altă situație de fapt decât cea constatată prin procesul-verbal, acesta continuă să se bucure de forța probantă recunoscută de art.34 din O.G. 2/2001 în favoarea sa – cu consecința respingerii plângerii contravenționale ca neîntemeiate.”

Instanța de apel:

„Analizând hotărârea instanței de fo9nd, in raport de actele și lucrarile dosarului, dar și din oficiu sub toate aspectele, așa cum prevede art. 479 Noul Cod de procedură civilă, Tribunalul constată că apelul este fondat în parte.

Instanța de fond, in mod corect, a apreciat faptul că procesul verbal contestat este legal întocmit, nefiind cauze de nulitate a acestuia, prev. de art. 15-19 din OG nr. 2/2001.

Referitor la temeinicia acestui proces verbal de contravenție, instanța de fond a apreciat că aceste contracte de asistență juridică întocmite de contravenientă, prin prezentarea acestora, la administrația financiară se oferă doar, informativ cu caracter fiscal, necesare a fi aflate pentru stabilirea obligațiilor fiscale ale acesteia, față de stat conform art. 56 și 57 OG nr. 92/2003.

Administrația Financiară are obligatia de a verifica aceste contracte, doar sub aspect fiscal, fără a putea interveni in relatia dintre client si avocatul său ales, sau să violeze secretul profesional al avocatului, referitoare la strategia, tactica sau acțiunea in exercitarea profesiei sale, conform art. 134 al. 4 din Statutul Avocaților.

Organul constatator, dacă are dubii referitoare la corectitudinea privind îndeplinirea obligațiilor fiscale ale apelantei, solicită, printr-o cerere, motivată, conducerii Baroului Vaslui, din care face parte apelanta, să facă o verificare a registrului pentru evidența contractelor de asistență juridică încheiate cu clientii cabinetului și să i se comunice rezultatul verificărilor efectuate in acest sens.

Totodată, intimata are posibilitatea de a verifica contractele de asistență juridică incheiate de apelantă, dacă, clienții acesteia ar permite acest lucru, acest caz, avocatul nemaifiind ținut de secretul profesional.

Fapta contravențională comisă de apelantă nu este una foarte gravă, fiind intrunite condițiile disp. art. 7 OG nr. 2/2001, pentru a dispune înlocuirea amenzii contravenționale cu avertismentul, cu obligația apelantei ca pe viitor să respecte dispozițiile legale.” (Tribunalul Vaslui, Decizia civilă nr. 246/2014, www.rolii.ro)

sursa: legal-land.ro

Introducere in Comunicarea Judiciara(I)

rabim — Fri, 11 Mar 2016 20:00:08 +0000

Preambul: Obiectul de cercetare al Comunicării judiciare îl constituie comportamentul judiciar formal și informal al subiecților implicați în soluționarea dosarelor de judecată, relaționarea complexă parte/avocat-instanță, procedeele, tehnicile, regulile și principiile care stau la baza caracterului persuasiv al procesului de comunicare în instanță, teoria și practica comunicării verbale și non-verbale eficiente într-un spațiu tehnic bine delimitat. Comunicarea judiciară studiază procesele logice și psihologice precum și formele lingvistice și non-verbale… …Citeste mai departe despre… Introducere in Comunicarea Judiciara(I)

sursa: juridice.ro

Executarea silita a datoriilor nefiscale

rabim — Wed, 09 Mar 2016 13:00:25 +0000

Debitorii care nu-şi achită de bunăvoie datoriile nefiscale riscă să ajungă în situaţia de a fi executaţi silit, aşa cum stabileşte Codul de procedură civilă. Executarea silită are loc în oricare dintre formele prevăzute de lege şi nu se încheie până la recuperarea datoriilor prevăzute în titlul executoriu, la care se adaugă şi dobânzile, penalităţile şi cheltuielile efective de executare.

Executarea silită poate fi pornită, la cererea persoanelor îndreptăţite, împotriva oricărei persoane fizice sau juridice, indiferent că aceasta din urmă este de drept public sau de drept privat… …Citeste mai departe despre… Executarea silită a datoriilor nefiscale: Cine şi cum poate recupera banii de la debitori

sursa: avocatnet.ro

Profesiile liberale – propunere de amendare a reglementarilor fiscale

rabim — Fri, 04 Mar 2016 17:36:42 +0000

Comisia Permanentă a Uniunii Naționale a Barourilor din România, reunită în ședința de lucru din 29 ianuarie 2016, propune amendarea prevederilor Normelor Metodologice pentru aplicarea Codului fiscal aprobate prin Hotărârea Guvernului României nr. 1/2016 pentru a se elimina orice echivoc și imprecizie normativă cu privire la calificarea activităților desfășurate de avocat, în condițiile legii, indiferent de forma în care se exercită profesia, ca activitate independentă, din punct de vedere fiscal, după cum urmează:

Reglementarea actuală– Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal adoptate prin HG nr. 1/2016, Titlul IV. Cap. II. Secțiunea 1. Pct. 6, alin. (8) :

„În sensul art. 67 alin. (2) din Codul fiscal, în categoria venituri din profesii liberale sunt cuprinse, cu titlu de exemplu, veniturile obținute de către: medici, avocați, notari publici, executori judecătorești, experți tehnici și contabili, contabili autorizați, auditori financiari, consultanți fiscali, arhitecți, traducători, sportivi, precum și alte persoane fizice cu profesii reglementate în condițiile legii și a îndeplinirii a cel puțin 4 din criteriile prevăzute la art. 7 pct. 3 din Codul fiscal.”

Modificarea propusă:

„În sensul art. 67 alin. (2) din Codul fiscal, în categoria venituri din profesii liberale sunt cuprinse, cu titlu de exemplu, veniturile obținute de către: medici, avocați, notari publici, executori judecătorești, experți tehnici și contabili, contabili autorizați, auditori financiari, consultanți fiscali, arhitecți, traducători, sportivi, precum și alte persoane fizice cu profesii reglementate, în condițiile legii. Activitățile care generează venituri din profesii liberale nu pot fi reîncadrate ca activități dependente.”

Motivele propunerii de modificarea Normelor metodologice de aplicare a Codului fiscal sunt următoarele:

Profesiile liberale sunt definite la art. 7, pct. 34 Cod fiscal ca fiind ”acele ocupații exercitate pe cont propriu de persoane fizice, potrivit actelor normative speciale care reglementează organizarea și exercitarea profesiei respective”.

Veniturile din profesii liberale sunt definite de art. 67, al. 2 Cod fiscal ca fiind ”veniturile obținute din prestarea de servicii cu caracter profesional, potrivit actelor normative speciale care reglementează organizarea și exercitarea profesiei respective”.

Din aceste două definiții rezultă clar, neechivoc înțelesul noțiunilor de profesie liberală/venituri din profesii liberale, textul normei de aplicare rămânând strict exemplificativ.

Potrivit dispozițiilor art. 11, alin. (1) Cod fiscal, la stabilirea sumei unui impozit, a unei taxe sau a unei contribuții sociale obligatorii, autoritățile fiscale pot reîncadra forma unei activități pentru a reflecta conținutul economic al activității.

3.Această dispoziție exista și în reglementarea anterioară (art. 7, al. 1, pct. 2.1 și 2.2 din vechiul Cod fiscal privind reconsiderarea activității) dar vechea normă metodologică excludea expres posibilitatea de „reconsiderare” din punct de vedere fiscal a activitățile generatoare de venituri din profesii libere, cu consecințe majore privind obligațiile fiscale suplimentare impuse de astfel de „reconsiderări”, de la caz la caz.

Reglementarea anterioară era cuprinsă în Titlul I. Pct. 1.1 alin. 2 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal aprobate prin HG nr. 44/2004:„Activitățile desfășurate în mod independent, în condițiile legii, care generează venituri din profesii libere, precum și drepturile de autor și drepturile conexe definite potrivit prevederilor Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, cu modificările și completările ulterioare, nu pot fi reconsiderate ca activități dependente potrivit prevederilor art. 7 alin. (1) pct. 2.1 și 2.2 din Codul fiscal.”

Potrivit Legii nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat si Statutului profesiei activitatea liberală desfășurată de avocați este incompatibilă cu ideea de dependență sau subordonare, sub orice formă, față de un angajator.

Prevederile adoptate prin Normele Metodologice afectează regimul de organizare și funcționare a profesiei și pot genera o stare de incertitudine și arbitrariu în privința regimului fiscal aplicabil acesteia.

Prevederile legislației anterioare care nu au permis reconsiderarea activității independente a avocatului au constituit garanția legală că aplicarea reglementarilor fiscale în vigoare nu poate fi făcută „discreționar”, prin apreciere de la caz la caz, și au asigurat protecția pe bază de lege față de perspectiva insecurității tratamentului fiscal al avocatului, aspect de neconceput într-un stat de drept. Nu există o motivare rațională pentru eliminarea acestei garanții legale din sistemul normativ intern privind activitatea avocatului.

sursa: legal-land.ro

Divort – conditiile acordarii prestatiei compensatorii

rabim — Wed, 02 Mar 2016 20:21:47 +0000

Potrivit dispoziţiilor art. 390 aliniatele 1 şi 2 din Noul Cod civil în cazul în care divorţul se pronunţă din culpa exclusivă a soţului pârât, iar căsătoria a durat cel puţin 20 de ani, soţul reclamant poate beneficia de o prestaţie care să compenseze atât cât este posibil, un dezechilibru semnificativ pe care divorţul l-ar determina în condiţiile de viaţă ale celui care o solicită. În temeiul dispoziţiilor art. 392 aliniat 1 Noul cod civil, prestaţia compensatorie poate fi stabilită în bani, sub forma unei sume globale sau a unei rente viagere şi în natură, sub forma uzufructului asupra unor bunuri mobile sau imobile care aparţin debitorului, această prestaţie compensatorie reprezentând un remediu juridic pentru dezechilibrul produs în viaţa soţului nevinovat ca urmare a divorţului. Deci, acordarea acestei prestaţii compensatorii, spre deosebire de despăgubirile prevăzute de dispoziţiile art. 388 Noul cod civil nu este condiţionată de dovedirea vreunui prejudiciu, iar finalitatea sa este de a asigura soţului divorţat nevinovat o viaţă cât mai apropiată de cea din timpul căsătoriei.

În consecinţă, cum în cauză sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de textul de lege menţionat şi cum veniturile reclamantului au fost din totdeauna net superioare faţă de cele ale pârâtei ceea ce le permitea ca aceştia să aibă o viaţă confortabilă, lipsită de griji, iar prin desfacerea căsătoriei viaţa pârâtei – reclamante cel puţin din punct de vedere material, suferă o modificare majoră fiind nevoită să aplice alte standarde potrivit cu veniturile sale, Tribunalul va obliga intimatul – pârât la plata unei prestaţii compensatorii sub forma rentei viagere, în cuantum de 10 %, din venitul net permanent realizat de reclamant pe o perioadă de 5 (cinci) ani, începând cu data pronunţării prezentei decizii. [Tribunalul Botoșani, Decizia civilă nr. 161A/2013, portal.just.ro]

sursa: legal-land.ro

Regimul juridic al contraventiilor

rabim — Mon, 16 Nov 2015 14:04:47 +0000

Ce reprezinta o contraventie? Care e termenul in care poate fi aplicata? Si cum o putem contesta?

Cadrul normativ general privind contraventia este dat de Ordonanta de urgenta nr. 2/2001 privind contraventiile. Constituie contraventie fapta savarsita cu vinovatie, stabilita si sanctionata prin lege, ordonanta, prin hotarare a Guvernului sau, dupa caz, de catre autoritatile competente din cadrul primariilor, prin care o persoana fizica sau juridica incalca prevederi normative.
Actele normative prin care se stabilesc contraventii vor cuprinde descrierea faptelor ce constituie… …Citeste mai departe despre Ce reprezinta o contraventie si cum o putem contesta

sursa: ziare.com